Games of Science
Ada Roseti, Universitatea din București
Practici educaționale cu aplicații din domeniul seismologiei
Vanciu Rău Adina, Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamântului, Observator Seismologic Timisoara
Modele participative pentru orientarea activităților de cercetare și inovare.
Ghidul european de etică a participării și experiența din România
Alexandra Roman, UEFISCDI
Open science în programele Agenției Spațiale Europene
Alexandru Dandocsi, European Space Research Institute
Open science: oportunități, riscuri și provocări societale
Alexandru Nicolin, Institutul de Științe Spațiale - Filiala INFLPR
Întâlnirea dintre știința modernă și umanism - o nouă perspectivă în conservarea Naturii
Alexandru Stermin, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Acțiunile europene COST: stimularea și sprijinirea cooperării științifice și tehnice a cercetătorilor și studenților
Anca Nemuc, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000
Provocări și soluții în pregătirea cercetătorilor în domenii STEM la Universitatea Cambridge
Andrei Grecu, Universitatea din București
Nicoleta Sandu, Universitatea din București
George Costache, Universitatea din București
Dezvoltarea centrului regional de Orientare și Consiliere în Cariera de Cercetător - București-Ilfov - de la educație preuniversitară la cercetare avansată
Codruța Popescu, Universitatea din București
Infrastructurile de cercetare ca promotor al științei deschise prin accesul la date și servicii
Doina Nicolae, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000
Sound of Science, pe undele cunoașterii și dragului de știință
Ella Moroiu, Artliteram
MicroStructura Mobilă Autonomă Energetic pentru proiecte R&D
Ioan Balin, La Haute École d'Ingénierie et de Gestion du Canton de Vaud, Lausanne
Full STEAM Ahead
Laura Frențescu-Tordai, Universitatea Alexandru Ioan Cuza/ CERC Expermentis/ Asociația CERC
Inginerie spațială de la tehnologii avansate la comunicarea către publicul larg
Livio Belegante, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE2000
Societatea civilă ca vector de promovare a STEAM
Vlad Niculescu-Dincă, Universiteit Leiden
Luiza Zamora, Coordonator Național Fondul Științescu
Bianca Băilă, Fondul Științescu Timișoara
Marius Matache, Universitatea din București
Disciplinele STEAM în Republica Moldova
Mariana Marin, Universitatea de Stat din Moldova
Educația informală ca mijloc de promovare a disciplinelor STEAM în învățământul preuniversitar
Marius Matache, Universitatea din București
Dezvoltarea centrului de competență pentru adaptarea comunităților locale la schimbările climatice prin parteneriate de tip public-privat în domeniul CD
Nicolae Ajtai, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Romanian Science Festival
Oana Romocea
Masterclasses în Fizica Particulelor Elementare
Paul Gravila, Universitatea de Vest din Timișoara
Promovarea inteligenței artificiale prin intermediul comunităților locale
Robert Maria
GATE for STEAM: towards academic honours programs
Sebastian Popescu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași
Educatie spațială între analog și digital
Virgiliu Pop, ESERO RomaniaCristina Stancu, ESERO Romania
Promovarea disciplinelor STEAM în educația preșcolară și primară. Provocările și soluțiile școlilor românești din Diaspora
Vlad Niculescu-Dincă, Universiteit Leiden
FameLab - Talking Science
Xenia Glisici
Instituție gazdă:
Universitatea de Vest din Timișoara
Coordonatori:
Dr. Marius Lucian Matache, Universitatea din București
Dr. Anca Nemuc, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronica INOE 2000
Dr. Vlad Niculescu-Dincă, Universiteit Leiden
Marin Popescu, Universitatea de Vest din Timișoara
Descriere:
Odată cu evoluția societală, și comunitatea științifică se vede pusă în fața unor schimbări ale paradigmelor ce stau la baza funcționării ei. Pe de-o parte stă nevoia de comunicare cu publicul larg, pandemia recentă a relevat necesitatea ca oamenii de știință să facă un pas în față și să vorbească pe subiectele pe care au competențe, altfel vor favoriza proliferarea de fake news în științe. În plus, știința este finanțată preponderent din fonduri publice, devenind esențial ca marele public să înțeleagă și să susțină un astfel de proces. Un concept discutat tot mai des este democratizarea științei: trebuie publicul să aibă un cuvânt de spus în știință? Unde se oprește inserția publicului în cercetarea științifică?
Disciplinele STEAM se confruntă cu o serie de probleme cronice și anume apetența redusă a tinerilor pentru științe, scăderea numărului absolvenților din aceste domenii și numărul redus al celor ce aleg cariera didactică, îmbătrânirea corpului profesoral din învățământul preuniversitar și scăderea numărului membrilor acestuia. România înregistrează rezultate modeste la testări internaționale, evidențiind un nivel ridicat de analfabetism funcțional, cel științific aflându-se la cote și mai mari. Nevoia de atragere a tinerilor în studiul științelor exacte e o necesitate, iar workshop-ul va încerca să discute soluții eficiente pentru schimbarea acestei paradigme și de implicare a stakeholder-ilor în acest proces. Pe fondul unei prezențe importante a societății civile în promovarea științei, un dialog cu ONG-urile devine o necesitate. Un prim pas va fi făcut printr-o masă rotundă cu Fondul Științescu al Federației Fundațiilor Comunitare din România, care a finanțat în ultimii ani proiecte de promovare a disciplinelor STEAM. De asemenea, posibilitatea utilizării citizen science ca mijloc de apropiere a tinerilor de științe și de înțelegere a ei de către publicul larg.
Pe de altă parte, globalizarea în general și participarea României în alianțe universitare și rețelele de cercetare europene permit tot mai des accesul cercetătorilor români la infrastructuri ce nu sunt disponibile în țară. Acestea au ca rol principal facilitarea științei de top, atât prin cercetările proprii, cât și prin deschiderea accesului la laboratoare și expertiza personalului către mediul științific, mediul educațional și inovatorii din mediul privat. Pentru unele infrastructuri, accesul nu se limitează doar la serviciile lor digitale. Accesul fizic și de la distanță la diferitele tipuri de instalații (laboratoare centrale, instrumente de referință, platforme de cercetare) este o parte integrantă a portofoliului lor de servicii și a îndeplinirii strategiilor lor de cercetare și inovare, în special pentru infrastructurile distribuite din domeniul mediului. Furnizarea diferitelor tipuri de servicii de acces necesită însă o guvernare și un management adecvat de acces, pentru a asigura furnizarea și utilizarea eficientă și eficace a serviciilor și pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung.
În cadrul acestui workshop vom discuta cu cercetători români care lucrează în infrastructuri de cercetare din străinătate despre bune practici legate de definirea politicilor de acces la date și servicii, cuantificarea costurilor aferente, atragerea interesului utilizatorilor, administrarea propriu-zisă a accesului și capitalizarea rezultatelor obținute. Studiul de caz este ACTRIS (Aerosol, Clouds and Trace Gases Research Infrastructure), infrastructură de tip ERIC care implică mai mult de 120 de instituții de cercetare din Europa și o importantă componentă a diasporei românești. Tot la colaborarea europeană se referă și sesiunea privind oportunitățile și provocările oferite de participarea universităților românești în alianțele universitare europene.
Un subiect important pe care comunitatea STEAM trebuie să îl considere este retenția scăzută la toate nivelurile a “creierelor”: migrația cvasitotală a olimpicilor internaționali către universități din străinătate, imediat după absolvirea liceului, dar și numărul redus de absolvenți interesați să urmeze studii doctorale și cariere în cercetare.
Contact:
Marin Popescu, Universitatea de Vest din Timișoara
Email: marin.popescu@e-uvt.ro
Locatie:
Facultatea de Arte și Design (FAD), Str. Oituz nr. 4, Sala Mansarda